Odată cu înaintarea în vârstă, problemele dentare devin tot mai grave și mai dificil de rezolvat. Relaţia dintre sănătate orală şi starea generală de sănătate este deosebit de pronunţată în rândul persoanelor în vârstă.

Sănătatea orală deficitară poate creşte riscurile pentru sănătatea generală şi datorită compromiterii capacităţii normale de masticaţie care afectează aportul nutriţional. Nutriţia inadecvată/insuficientă poate duce în cele din urmă la scăderea răspunsului imun. Bolile periodontale severe sunt asociate cu diabet şi infecţia cu HIV. În mod similar, alte boli sistemice şi/sau efectele secundare negative ale tratamentelor lor pot determina un risc crescut de a dezvolta afecţiuni orale, reducerea fluxului salivar („gura uscată”), modificarea simţurilor gustativ şi olfactiv, dureri oro-faciale, dezvoltarea excesivă gingivală, resorbţia osului alveolar şi mobilitatea dinţilor. Prevalenţa înaltă a terapiilor multimedicamentoase la această grupă de vârstă poate avea un impact foarte mare asupra sănătăţii orale.

Alţi factori de risc importanţi sunt factorii sociali cum ar fi nivelul scăzut de educaţie, venituri mici, condiţii de viaţă şi de locuit defavorizate. Factori suplimentari de risc includ stilul de viaţă nesănătos, dietele cu conţinut ridicat de zahăr, igiena orală inadecvată din cauza reducerii dexterităţii, consumul excesiv de tutun şi de alcool. Barierele în îngrijirea sănătăţii orale în rândul persoanelor vârstnice sunt considerabile: mobilitate afectată, acces dificil în special al celor ce locuiesc în zone rurale cu transport public deficitar, servicii de sănătate orală şi îngrijiri la domiciliu indisponibile. Având în vedere că unele persoane în vârstă pot avea dificultăţi financiare în urma pensionării, costul tratamentului stomatologic perceput împreună cu atitudinea faţă de sănătatea orală, le pot descuraja de la a vizita un medic dentist. Multe din persoanele în vârstă locuiesc singure, departe de prieteni şi familie. Lipsa suportului social şi sentimentele de singurătate şi izolare pot afecta bunăstarea şi starea lor de sănătate mentală.

Ce probleme de sănătate orală sunt specifice vârstnicilor?

Chiar dacă dinții sunt periaţi şi curăţaţi regulat, inclusiv cu aţă dentară, este posibil ca unele probleme dentare specifice vârstnicilor să nu poată fi evitate. În general, persoanele de o vârstă respectabilă sunt afectaţi de necesitatea purtării de proteze (mai incomode fiind cele mobile), lipsa unor dinți (care nu a fost la timp rezolvată cu un implant dentar bun și s-a ajuns la resorbție osoasă avansată), dar și de administrarea medicamentelor ori problemele generale de sănătate. Din fericire, medicul dentist şi medicul de familie vă pot ajuta să treceţi cu bine peste majoritatea situaţiilor de acest gen.

• Cariile dentare pe suprafeţele radiculare sunt mai frecvente la vârstnici. De aceea sunt importante folosirea pastei de dinţi fluorurate, curăţarea zilnică cu aţa dentară şi controalele de rutină.
• Sensibilitatea dentară se poate amplifica odată cu înaintarea în vârstă. În timp, gingiile suferă un fenomen de retracţie, expunând zonele neprotejate de smalţ ale dinţilor. Aceste zone sunt deosebit de sensibile la durerea provocată de alimentele şi băuturile prea reci sau prea calde. În cazurile severe, dinţii manifestă o sensibilitate la aerul rece şi la băuturile şi alimentele prea acre sau prea dulci. Dacă problema dinților sensibili persistă și când se folosește o pastă de dinți specială, se recomandă vizita la medicul dentist; această sensibilitate poate indica o afecţiune mai gravă, cum ar fi caria dentară, fisurarea sau fractura unui dinte.
• Gura uscată este o afecţiune des întâlnită la vârstnici, fiind provocată de unele medicamente şi de anumite boli. Netratată, problema gurii uscate poate duce la distrugerea dinţilor. Medicul dentist poate recomanda diverse metode de stimulare a fluxului salivar, tratamente sau medicamente adecvate pentru prevenirea problemelor asociate gurii uscate.
• Sănătatea orală poate fi afectată de afecţiuni preexistente ca diabetul, bolile cardiace sau cancerul. Medicul dentist trebuie informat despre ele, pentru ca acesta să aibă o imagine globală a stării de sănătate şi să ajute pacientul să rezolve problemele specifice.
• Protezele dentare pot face viaţa mai uşoară, însă trebuie reținut că ele au nevoie de o îngrijire specială. Instrucțiunile medicului stomatolog ortoped trebuie respectate cu acuratețe. În cazul celor care poartă proteze dentare pe termen lung, se recomandă un control anual.
• Afecţiunile gingivale și bolile parodontale sunt boli potenţial grave care ne pot afecta la orice vârstă, mai ales după 40 de ani. Un număr de factori pot amplifica severitatea afecţiunilor gingivale:

1. Dieta neechilibrată
2. Igiena orală precară
3. Bolile sistemice ca diabetul, bolile cardiace şi cancerul
4. Factorii comportamentali ca stresul şi fumatul
5. Anumite medicamente care au efecte secundare la nivelul gingiilor

Este important ca o afecţiune gingivală să fie depistată de timpuriu, deoarece procesele din primul stadiu sunt reversibile. Controalele dentare de rutină pot garanta detectarea precoce şi implicit începerea tratamentului la timp. La modul ideal, este mai uşor să prevenim instalarea unei afecţiuni gingivale printr-o igienă orală corectă.

Cele mai populare soluții pentru pierderea dinților (disponibile în orice clinici stomatologice)

Coroanele şi punţile dentare au rolul de a susţine dinţii deterioraţi şi de a-i înlocui pe cei pierduţi. Coroana dentară foloseşte la învelirea completă a unui dinte mai mult sau mai puțin deteriorat, dar cu rădăcinile întregi. Pe lângă susţinerea dintelui, coroana are şi rol estetic, de corectare a formei sau alinierii dintelui. Dacă totuși se ajunge la pierderea dinților, trebuie luate măsuri specifice. Edentația este o condiție dificilă care nu trebuie ignorată. Pentru a preveni pierderea de masă osoasă este necesară montarea unui implant sau a unei punți dentare într-un timp cât mai scurt.

Punţile dentare sunt o soluţie mai ieftină pentru înlocuirea unuia sau mai multor dinţi lipsă. Acestea acoperă breşa edentată, spaţiul cu dinţi lipsă. Punţile dentare se cimentează de dinţii naturali sau artificiali care încadrează spaţiul edentat, după o prelucrare (șlefuire) – acesta este unul din minusurile metodei. Altă soluție pentru lipsa dinților este utilizarea de implanturi dentare, care nu implică șlefuirea altor dinți, dar care necesită un os bun de susținere (deci intervenția trebuie efectuată cât mai rapid după pierderea dintelui).Protezele, care pot fi parțiale sau totale, mobile sau fixe, sunt de asemenea o opțiune. Totuși, ele vin cu o serie de reguli de utilizare și îngrijire, dar și cu un grad de disconfort (cele mai stabile sunt protezele fixe pe implanturi, dar aici deja trebuie luate în calcul costurile, iar sănătatea trebuie să permită implantarea).

Starea generală de sănătate trebuie să fie luată în considerare mai ales atunci când se planifică un tratament complex, care poate implica şi proceduri chirurgicale. În esență, cu cât mai rapid este demarat un tratament dentar, cu atât mai ieftine și mai puțin traumatizante sunt respectivele servicii stomatologice.