Parodontologia

Ce este parodontologia

Parodontologia se ocupă de diagnosticarea și tratamentul patologiilor ce afectează parodonțiul (așa cum sugerează însăși denumirea – totalitatea țesuturilor ce înconjoară dinții, menținându-i la locul lor și protejându-le integritatea). Atât țesuturile moi – gingiile, cât și cele dure – osul sau chiar dinții, se supun multor factori nocivi zilnic (mâncarea prea caldă sau prea rece, alimente dure, mestecate în grabă, deficiențe în igienă, suprasolicitarea, etc). Acești factori dăunători pot afecta parodonțiul, astfel protecția dinților, dar și funcționalitatea cavității bucale în general are de suferit. Anume din acest motiv aici intervin o serie de servicii stomatologice, menite să restabilească starea normală a cavității bucale și parodonțiului în particular.

Majoritatea bolilor parodontologice sunt de origine bacteriană, iar pe înțelesul publicului larg pot fi divizate în:

• gingivite;
• parodontite;
• parodontoză;
• parodontoame;
• sindroame și simptoame ce se reflectă asupra țesuturilor parodonțiului.

Gingivitele sunt destul de frecvent întâlnite, reprezentând niște inflamaţii ale gingiei fară lezarea joncţiunii dento-gingivale, ele pot implica în întregime sau parţial gingia. Gingivitele pot fi de mai multe tipuri (catarale, ulceronecrotice, hipertrofice sau atrofice). Dacă includ și alte regiuni ale cavității bucale, ele pot degenera în gingivostomatite (afectând buzele sau obrazul) sau în papilite (când suferă papilele interdentare). Aproximativ 80% din populaţia adultă suferă de gingivită cronică, de aceea majoritatea pacienților care se adresează la clinica Imperial Dent pentru diverse servicii stomatologice, chiar și cu o altă problemă, prezintă semne ale acestei afecțiuni. Gingivitele sunt cauzate de o serie de factori. Aceștia pot fi locali:

• igiena insuficientă a cavităţii bucale (prezenţa plăcii bacteriene);
• prezenţa tartrului dentar;
• obturaţii defectuoase (în zona papilei interdentare);
• construcţii protetice incorecte (iritaţii cu croşete);
• aparate ortodontice (activarea incorectă);
• şinele în caz de fracturi a oselor maxilare (dinţilor);
• înghesuiri de dinţi, fixarea joasă (prea sus) a frenulelor buzelor;
• deprinderi vicioase (ţinerea şi muşcarea pixului);
• factori nocivi profesionali (cariere de piatră şi cărbune, întreprinderi chimice, de panificaţie);
• substanţe chimice (benzina, lacuri, săruri ale metalelor grele);
• substanţe chimice iatrogene (pasta arsenicală – necroza papilei interdentare).

De asemenea pot fi generale:

• boli ale sângelui (unul din simptomele precoce a leicozelor);
• afecţiunile sistemului cardio-vascular;
• afecţiunile sistemului gastro-intestinal (ulcere, gastrite, colite);
• boli ale sistemului endocrin (diabetul zaharat);
• dereglări hormonale (gingivita juvenilă);
• intoxicaţii cu substanţe medicamentoase (definipin – în tratamentul epilepsiei);
• intoxicaţii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.);
• iradieri cu razele X;
• boli infecţioase;
• la fumători, alcoolici şi narcomani.

În esență, gingivita este o modificare a culorii, texturii și a conturului țesutului gingival, parțial sau pe întreaga circumferință a dintelui, uneori însoțită de senzații de usturime sau chiar durere. Acestea din urmă apar de sine stătător și se intensifică în timpul alimentației (fierbinte, acru, sărat), precum și în timpul periajului. Pe scurt, pacienții observă câteva semne: usturime sau durere, mici sângerări și înroșirea gingiilor.

Cauza propriu-zisă a gingivitei sunt bacteriile, care formează în timp placa dentară (tartrul dentar). Toți factorii menționați mai sus pot favoriza apariția afecțiunii, însă mecanismul este igiena precară. Deși majoritatea persoanelor socot suficient periajul de 2 ori pe zi, pentru o igienă adecvată este nevoie adesea de măsuri suplimentare. Apa de gură și ața dentară nu sunt un lux, ci o necesitate. Prin simpla periere a dinților se înlătură doar particulele mari de alimente, iar mulți nu își oferă suficient timp pentru acest proces. Apa de gură elimină și bacteriile din cavitatea bucală, iar ața dentară – particulele rămase în spațiile dintre dinți.

Gingivita poate fi tratată (în stadiile incipiente), dar mai ales prevenită printr-o igienă dentară strictă. Tratamentul gingivitei constă în îndepărtarea plăcii bacteriene și/sau a tartrului, folosirea unor soluții antiseptice și corectarea obiceiurilor igienice. În timp, placa bacteriană se maturizează, absorbind ioni de calciu și fosfat, transformându-se în tartru, astfel devine mai dificil de îndepărtat de pe dinte. Totuși, dacă placa bacteriană se îndepărtează zilnic, dintele poate fi menținut curat. De asemenea, există servicii stomatologice ce ajută la îndepărtarea periodică a tartrului, astfel micșorând sursa posibilă de infecție. Orice situație care îl împiedică pe pacient să îndepărteze placa trebuie evitată sau rezolvată. Aceasta include menținerea unui contur corect al coroanelor și rădăcinilor dentare, evitarea punților dentare care nu pot fi curățate și eliminarea ariilor de înghesuire dentară care compromit eficiența tehnicilor de curățire.

Dacă tratamentul gingivitelor nu se face corect, acestea evoluează spre o parodontită marginală cronică profundă, finalizată cu pierderea dinților și astfel la dispariția parodonțiului marginal.

Parodontita marginală este un proces inflamator cu lezarea aparatului ligamentar și a țesutului osos. Afecţiunile parodonţiului maginal sunt cunoscute de mult timp – încă din antichitate, dar odată cu dezvoltarea civilizaţiei, răspândirea acestei afecţiuni brusc creşte şi la ziua de astăzi atinge aproximativ 95-98% la populaţia adultă. Această cifră este alarmantă, dacă se iau în considerație posibilele urmări nefaste, în cazul amânării prelungite a tratamentului, a lipsei acestuia sau a unui tratament stomatologic incomplet.

În prezent se observă o tendinţă de răspândire a formelor agresive de parodontită marginală – nu doar cu o anvergură largă a simptomelor, dar și cu o evoluție rapidă spre distrugerea parodonțiului. Ulterior, nu doar cavitatea bucală este afectată – prezența focarului de infecție poate favoriza instalarea unor afecțiuni mult mai grave, precum bolile cardiace și respiratorii. Acesta este un motiv în plus de a opta cât mai devreme pentru servicii stomatologice de calitate, ca cele de la Imperial Dent. Efortul depus pentru rezolvarea unor probleme de ordin local este nesemnificativ, prin comparație cu cel necesar pentru a rezolva urmările generalizate.

Analiza epidemiologică efectuată în trei grupe de vârstă (28-30, 30-44, şi peste 60 ani), au arătat că la tineri 29-44 ani) numai 4-5% au parodonţiu clinic sănătos şi menţin o igienă bună a cavităţii bucale. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor consideră că au o igiena orală suficient de bună – un paradox care agravează situația. Este mult mai bine să fii informat despre situația reală și despre pericolele existente, decât să fii liniștit și să ignori semnele incipiente ale unei probleme.

În general, parodontita marginală se caracterizează prin prezenţa a trei semne specifice:

       - inflamaţia (o continuare a celei gingivale, ea depinde de stadiul de evoluţie, de morfologia parodonţiului, de grosimea şi calitatea ţestului gingival);

       - alveoliză (distrugerea osului alveolar ca urmare a acţiunii diferitelor enzime bacteriene şi lizozomale, fiind unul din simptomele caracteristice ale bolii parodontale);

       - prezenţa pungilor parodontale (aprofundarea patologică a şanţului gingivo-dentar prin migrarea epiteliului de joncţiune în direcţie apicală).

Pacientul poate determina de sine stătător inflamația și poate intui alveoliza și apariția pungilor parodontale, însă vizita la un medic stomatolog chiar de la primele semne de întrebare este singura metodă de a determina boala la stadii incipiente și de a o trata eficient (și cu mai puține cheltuieli). Gama de servicii stomatologice acoperă orice nivel de afectare a dinților și parodonțiului, dar este evident avantajul unui tratament rapid și calitativ din start.

Parodontopatia avansată – reprezintă faza, când boala a continuat sa avanseze până la distrugerea unei mari părți din os si ligamentul parodontal. La acest moment, pot fi necesare intervenții chirurgicale stomatologice, pe lângă tratamentul terapeutic. Pot fi necesare oricare dintre următoarele operații:

- operația cu lambou sau chirurgia reducătoare a pungilor;

- grefe (osoase sau de țesuturi moi);

- regenerarea tisulară ghidată.

Ceea ce ar trebui să rămână în memorie din acest rezumat despre parodontologie este că, până la urmă, igiena orală zilnică, multilaterală și de calitate, precum și vizitele periodice la medicul stomatolog sunt cheia unei sănătăți orale perfecte. Nu doar dinții au nevoie de atenție și îngrijire, ci și țesutul adiacent. Iar dacă au apărut anumite probleme, doar reacția promptă poate preveni dezvoltarea vertiginoasă a bolii – o vizită devreme la stomatolog poate micșora de câteva ori volumul de muncă, cheltuielile de timp, bani și nervi. Un zâmbet frumos este garanția unei atitudini pozitive și oglinda unei vieți fericite!